- huceág
- s. n., pl. huceáguri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
huceág
Look at other dictionaries:
huceag — HUCEÁG, huceaguri, s.n. (reg.) Pădure mică, tânără şi deasă; tufiş, crâng, huci. – Din ucr. huščak. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUCEÁG s. v. crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, tufăriş, tufiş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
bărc — (berc), bắrcuri (bércuri), s.n. (reg.) tufiş, dumbravă, rediu, huceag. Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
desiş — DESÍŞ, desişuri, s.n. 1. Grup de arbuşti, de tufe, de buruieni etc.; p. ext. pădure tânără foarte deasă. 2. fig. (Rar) Mulţime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). – Des2 + suf. iş. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Desiş ≠… … Dicționar Român
huci — HUCI, huciuri, s.n. (reg.) Pădure mică, tânără şi deasă; tufiş, crâng, huceag. ♢ expr. A umbla huci marginea = a umbla fără rost, fără ţintă. – Din ucr. husca desiş . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUCI1, huci, s.m. (reg.) Unealtă de … Dicționar Român
